„`html
În ziua de 4 august 1959 a încetat din viaţă Fericitul Episcop martir Ioan Bălan
În această dată semnificativă din istoria Bisericii Române, ne aducem aminte de Fericitul Episcop martir Ioan Bălan, o figură deosebită care a purtat cu demnitate greutățile vremurilor sale. Istoria sa este marcptă de o fermitate a convingerilor și de un devotament neclintit față de credința sa.
Ioan Bălan, refuzând să accepte trecerea la Ortodoxie, a împărtășit soarta multor alți episcopi greco-catolici, fiind arestat pe 28 octombrie 1948. Persecutările la care a fost supus de regimul comunist sunt emblematică pentru perioada de opresiune și represalii în care s-a aflat Biserica Greco-Catolică. După arestarea sa, a fost internat în diverse instituții de detenție, cum ar fi Dragoslavele și Căldărușani, și ulterior a fost transferat la Penitenciarul din Sighetul Marmației.
După o periuplare a condițiilor de detenție, a fost mutat cu domiciliu obligatoriu la mănăstirea Curtea de Argeș, apoi la mănăstirea ortodoxă de la Ciorogârla, unde a rămas în izolare până la sfârșitul vieții. Din păcate, el nu a avut parte de un proces corect și de o condamnare legală, ci a fost pur și simplu supus unei privări de libertate fără o justificare juridică adecvată.
In memoriam, cuvintele sale rezumă o filozofie de viață deosebită: „Nu vă turbure supărările și nedreptățile ce ni se fac. De când e lumea, n-a fost încă furtună după care să nu fi venit timpu’ frumos”. Aceste cuvinte rezonează nu doar ca un mesaj de speranță, ci și ca o chemare la reziliență în fața adversităților, un exemplu demn de urmat pentru generațiile viitoare. Episcopia românească unită cu Roma continuă să fie o sursă de inspirație și mândrie, apreciată și respectată datorită legăturilor sale puternice cu centrul Bisericii Catolice.
„`
